FIEREA PĂMANTULUI [Centaurium umbellatum Gilib]

Alte denumiri pentru fierea pamantului:

Se mai numeşte buruiană de friguri, cintaură, crucea pămantului, fierea pămantului, iarba frigurilor, potroacă, ţintaură etc.

Descriere aspect fierea pamantului:
Este o plantă ierbacee scundă, pană la 50 cm. Tulpina ramificată la varf, fiecare ramură purtand un grup de flori la capă­tul ei. Frunzele ovale, cele de la baza tulpinii sunt mici şi peţiolate iar cele de pe tulpină sunt lipsite de peţiol si dispuse opus.
Florile roşii-roze apar de primăvara pană toamna. Se întalneşte prin păşuni, la marginea pădurilor din zona de deal şi pană la munte.

Recoltare si continut fierea pamantului:

De la această plantă se recoltează părţile aeriene (Herba Centa­uri).
Conţine principii amare de natură glicozidică (eritrocentaurina, eriteurina etc), rezine, tanin etc.

Fierea pamantului -  proprietati terapeutice:

Se întrebuinţează ca tonic amar, aperitiv, în dispepsii, boli de ficat, antihelmintic, febrifug etc.

Administrare:

1. Pulbere: se ia cate un varf de cuţit înainte de mancare, deschide pofta de mancare.
2. Infuzie: se prepară din o lin­guriţă de plantă uscată peste care se toarnă o ceaşcă de apă în clocot. Se lasă în repaus 10—15 minute. Se do­zează în trei reprize, care se iau în timpul unei zile înainte de mancare. Este un tonic digestiv, colagog şi coleretic.
3. Decoct: 5%, se fierb 5 g (o lin­gură) varfuri înflorite în 100 ml apă. Se fac spălaturi sau clisme contra oxiurilor. Aplicat cald alină durerile de sciatică.
4. Macerat: o linguriţă de plantă uscată se pune într-o ceaşcă de apă rece şi se lasă la temperatura came­rei 6—8 ore. Se strecoară şi se bea cu linguriţa, fracţionat, în timpul unei zile. Este tonic stomahic, în boli de ficat, malarie.
5. Vin tonic: se pune 60—70 g plantă uscată într-un litru de vin. Se lasă la temperatura camerei timp de 8 zile, agitandu-se zilnic de 2—3 ori. Se bea cate un păhărel  înainte de mancare ca aperitiv. Se poate îndulci. Se poate face acelaşi ma­cerat în ţuică, folosind 30—50 g pulbere de ţintaură la un litru de ţuică. Se ia contra frigurilor cate un păhărel.
6. Suc proaspăt: se prepară prin stoarcerea plantei; amestecat cu suc proaspăt de păpădie se foloseşte pentru ungerea eczemelor şi pentru cicatrizarea rănilor.
7. Tinctura: se iau 50—100 picături pe zi, în boli de ficat.