RACULETUL (Polygonum bistoria L.)

Alte denumiri pentru raculet:

Se cunoaşte şi sub numele de buruiana randunicii, iarba balaurului, iarbă roşie, rădăcina şarpelui, troscot etc.

Descriere aspect raculet:

Este o plantă ierbacee care are un rizom îndoit de două ori in forma de S. Tulpina aeriană este neramificată şi împărţită în noduri şi internoduri. Frunzele sunt de două feluri: unele bazilare care sunt lung peţiolate şi de formă oval-lanceolată şi altele caulinare care sunt lipsite de peţiol. Florile de culoare roz-roşiatică formează inflorescenţe spiciforme.
Planta creşte în pajişti şi faneţe din zona montană precum şi prin turbării.

Continut si recoltare raculet:

De la această plantă se recoltează rizomii (Rhizoma Bistortae) care se adună toamna sau primăvara. Conţine tanin în cantitate mare, amidon şi alte substanţe.

Raculet- proprietati terapeutice:

Se întrebuinţează intern ca antidiareic, în enterite; extern ca antihemoragic, cicatrizant, în fisuri anale, amigdalită, gingivite etc.

Administrare:

1. Pulbere: se aplică pe răni proaspete, opreşte hemoragia.
2. Decoct: se fierbe o linguriţă de pulbere de rizom într-un litru de apă ; se beau 2—3 căni pe zi în dizenterie, hemoragii uterine, enterită. Un decoct mai concentrat din 20 g de rădăcină la 1 litru de apă: se beau de 2 ori pe zi cate o ceaşcă. Opreşte incontinenţa la bărbaţi.
3. Vin: 250 g rădăcină zdrobită se ţin 24 ore în 125 ml alcool concentrat; se adaugă apoi 1 litru de vin şi se ţine încă 5 zile la temperatura camerei agitand vasul de 2—3 ori pe zi. Se strecoară şi se păstrează în sticle bine închise. Se iau 4 — 5 linguri pe zi; este un foarte bun tonic general.
4. Tinctură: se pun 10 g pulbere de rizom în 100 ml alcool. Se lasă la temperatura camerei agitandu-se mereu. Se filtrează şi se iau cate 40—50 picături în diaree, enterită etc.
5. Supozitoare: se prepară din 0,5—1 g extract moale de răculeţ la 2—3g unt de cacao pentru un supozitor. Este un bun antihemoroidal.