medicamente- plante.ro

HREANUL (Armorancia rusticana G.M.Sch.)

Alte denumiri pentru hrean:


Se cunoaşte şi sub numele de chirean, hirean, termac etc.


Descriere aspect hrean:


Este o plantă ierboasă care are în pămant un rizom gros, care atunci cand este ras sau tăiat exală un miros puternic iute-picant, aromatic. Tulpina ajunge pană la 1 m înălţime şi pe ea se află două feluri de frunze : unele la baza tulpinii de formă oval-oblongă cu peţiol lung, altele superioare care sunt lipsite de peţiol şi au marginea întreagă. Florile sunt mici, de culoare albă şi unite în inflorescenţe laxe.
Planta creşte spontan în terenuri argiloase şi umede dar uneori se cultivă pentru utilizări alimentare.

Continut radacina hrean:

De la această plantă se foloseşte rădăcina (Radix Armoraciae) care conţine o glicozidă specifică asemănătoare cu uleiul de muştar, alături de ulei volatil, vita­mină C, vitamină B etc.

Hrean - proprietati terapeutice:

Hreanul are numeroase întrebuinţări: revulsiv, condiment, dureri reumatice, litiază renală, diuretic, boli de piele, dureri de cap, gingivite, depurativ, antihelmintic, cardiotonic etc.

Administrare:

  1. Hrean ras se amestecă cu tot atata miere de albine pană se obţine o pastă, din care se iau zilnic trei linguriţe înainte de mancare. Este un bun cardiotonic (cura nu trebuie să depăşească o lună, iar medicamentul trebuie preparat proaspăt). De asemenea este indicat în combaterea viermilor intestinali şi ca antiscorbutic. Hreanul ras amestecat cu zahăr şi lăsat să plămădească la cald pe cuptor 5—10 ore: se ia cate o linguriţă în crize de tuse, chiar tuse convulsivă. De asemenea 20—30 g hrean ras se pune într-un sfert de litru de viu, se lasă la cald 8 zile după care se filtrează şi se bea zilnic 1—2 păhărele. Este indicat în boli de stomac, ficat, litiază renală, astm, reumatism.
  2. Cataplasme: se fac din hrean proaspăt ras care se pune în săculeţe de panză şi se umectează cu apă călduţă, apoi se aplică pe locul dureros (reumatic) ; nu se lasă mult deoarece produce iritaţii ale pielii. Aplicat pe muşcături de viperă anihilează efectul veni­nului.
  3. Vin de hrean: se fierbe 200 g rădăcină de hrean amestecat cu 5 g scorţişoară în 400 ml vin alb timp de 3 ore, apoi se strecoară şi se amestecă cu 500 ml sirop de zahăr; se iau 3 linguri pe zi îna­inte de mancare. Este depurativ, diuretic, antiscorbutic.
  4. Spirt pentru frecţii: se pun la macerat o parte de hrean în două părţi apă. Se lasă la cald timp de 12 ore, agitand mereu. Apoi se adaugă trei părţi alcool concentrat (90°) şi se lasă încă 5—6 ore agitand mereu. Se decantează şi se filtrează. Este indicat în boli de stomac, ficat, litiază renală şi biliară.