Calapar ( Tanacetum balsamita L.)

Alte denumiri pentru calapar:

Numită şi calopar, caramfil, călugăr, galofir smirnă, spilcuţe, vetrice etc.

Descriere aspect calapar:

Calaparul este o plantă ierbacee care creşte în tufe de frunze ovate, lanceolate, lung-peţiolate şi frumos mirositoare. Micile flori sunt unite în inflorescenţe corimbiforme. Este o plantă cultivată prin grădini de la care folosesc ramurelele cu frunze.

Calapar -  proprietati terapeutice:

 Se foloseşte la vindecarea rănilor, ca antihelmintic, în catar bronşic cu tuse spasmodică, diuretic, carminativ.

Administrare:

1. Frunzele proaspete prajite foarte puţin la fla­cără şi unse cu smantană proaspătă sau cu grăsime se pun pe răni, pe bube greu vindecabile, pe tăieturi sau pe furuncule pentru vinde­care. Frunzele proaspete se pun între hainele curate pentru a le da un miros plăcut şi pentru a combate moliile.
2. Infuzie: peste o linguriţă de frunze pisate se toarna o ceaşcă de apă în clocot. Se lasă 10 minute apoi se strecoară. Se beau mai multe ceşti pe zi în boli de ficat, de stomac, ca antihelmintic etc.
3. Clismă: se face o infuzie din 10 g (o lingură) de frunze pisate la o ceaşcă de apă în clocot. Se fac clisme pentru hemorozii şi viermi intestinali.
4. Decoct: se pune la macerat timp de 10 minute o lingură de frunză mărunţită şi apoi se dă un clocot. După răcire se face gar­gară sau se ţine în gură în afte şi dureri de dinti Cu acelaşi decoct se fac spălaturi pe cap contra căderii părului şi pentru stimularea creşterii lui.